Acum vreo 20 de ani pășeam pentru prima oară în Vama Veche, la fel de oripilată de nisip ca și acum, purtând cu mine fascinația primului pas într-un loc aparte, ce avea să facă apoi parte în mod constant din lumea mea și a prietenilor mei, an [...]
Iată-ne din nou în Prăpăstiile Zărneștilor, acest defileu spectaculos, landmark accesibil al Pietrei Craiului. Deși planul inițial fusese o tură la Cabana Curmătura cu rămas peste noapte duminică spre luni în camerele mici, la sfârșitul afluxului de weekend, uite că reconfigurarea sfârșitului de săptămână din Plaiul Foii [...]
Câți dintre voi ați ascultat vreodată cu atenție versurile acestei piese? O piesă reinventată într-un cover la foarte mare înălțime. Foarte mare. Încă unul. Hello darkness, my old friend/ I've come to talk with you again/ Because a vision softly creeping/ Left its seeds while I [...]
Confortul pașilor mici... că-s ai mei, la figurat, că-s ai copiilor, la modul cel mai concret, pașii mici sunt cei care te învață (din nou, și a câta oară oare) să mergi pe poteci mai late (sau mai înguste) sau să-ți găsești (din nou) drumul prin tărâmuri [...]
Întotdeauna m-au înspăimântat masele. M-a înspăimântat și să fac parte din ele, m-a înspăimântat și să nu fac, m-au înspăimântat rigorile și șuvoaiele cu ritm extern ce imprimă direcții, dar m-a înspăimântat și libertatea de a fi altfel. Eu cred că totul este de fapt ca un [...]
Dacă tot nu m-au urmărit "momentele" în care să scriu cine știe cât despre aventurile lui 2017, poate acum în 2018 să fac o mică recapitulare, în speranța vie că voi reuși să mai scot la suprafață măcar o parte. Am fost destul de aspru mustrată de [...]
... She could turn a drop of water/ Into an ocean M-am trezit pe la 8 în camera albă de hotel fără să am habar pe unde îmi vor umbla pașii adică spițele roților în orele ce aveau să urmeze. Singurele teme pe care mi le făcusem [...]
Și cât de mult mi-au plăcut aceste 3 zile pe coclauri. Și cât de multe avantaje aduce și călătoria de unul singur. Și cât de mult mi-a plăcut unicul rucsăcel cu care am plecat în spate. Aproape că uitasem că este posibil... minimalismul pe drumuri. Contextul? Păi [...]
Cred că le pot spune lejer "momentele mici ce preced momentele mari". Și, deși am început cu imaginea asta lugubră de toamnă rece și târzie, zic să nu ne lăsăm înșelați de aparențe. Sau, mă rog, depinde cum vrea fiecare, de fapt. Am avut un weekend, 3 [...]
