Bun venit în spațiul meu public

Bun venit în spațiul meu public

Unde (din când în când și total inconsecvent :)) digitalizez diverse.

Eu?

Iubesc munții încă din copilărie și îi păstrez tot în copilărie și în viața mea de om mare. Încurajez și pe alții la fel. Călătoresc mult și îmi doresc să înrămez undeva felul în care m-a primit și am văzut lumea. Fotografiez momente și lucruri și locuri. Îmi plac cuvintele, muzica, cerneala și ideile așa cum se leagă și așa cum sar ele din trenul gândirii.

Mă bucur mult atunci când le pot povesti undeva (adică aici) sau atunci când alții găsesc răgazul sau interesul să le consulte (adică tot aici). Și zic așa: acum sau cândva, când om crește noi mai mari sau om rămâne tot copii, am să păstrez acest loc numai bun de scormonit. După informații, dacă vă trebuie, dar și după altceva, chiar și mai important: o părticică din noi.

Vă mulțumesc pentru fiecare vizită și… bucurați-vă care cum puteți, după posibilități.

Ileana

Proiectul P-52 2MY-2016

Home/FOTO, P-52, TRAIN OF THOUGHT/Proiectul P-52 2MY-2016

Proiectul P-52 2MY-2016

Nu… nu e vorba de un cămin din Regie.

Nu… nu e vorba de un zbor (eșuat sau nu) al cine știe cărei companii aviatice.

Da… este voba de un nume de cod.

P-52 2MY-2016

Sună bine, nu?

Uite stăteam eu la birou între Crăciun și Revelion că, deh, dacă unii pleacă toata luna Noiembrie în concediu, tot aceiași unii trebuie să mai și muncească atunci când alții sunt în vacanță… Mi-am pus laptopul, așa, căci îmi lipseau cu desavârșire perifericele muncii uzuale – adică tastatura și mouse-ul de la desktop (nu întrebați de ce, dar tocmai mi-am adus aminte cu ocazia asta de alte Sărbători petrecute la birou, în contextul în care la parter aveam pianul nou-nouț cumpărat, iar la etaj se produceau zilnic 2 chitariști cu Fender Stratocaster care speriau doamnele la interviuri… ce vremuri… an în care anumiți colegi, nu zic care, ne acuzau pe noi ăștia melomani că facem concerte în loc să muncim – nu foarte departe de adevăr may the truth be told).

Deci din nou, că plec prin bălării ca Vodă prin lobodă.

Cum spuneam, stăteam și eu ca omul la birou și mă pregăteam să plec acasă și trenul gândirii zicea că anul ăsta n-am dus la capăt cine știe ce proiecte creative/ foto, în ciuda repetatelor auto-propuneri și idei răsărite care de pe unde în diverse momente. În februarie vorbeam despre “Sharpen Your Knives” la un pahar de vin într-un pat supraetajat la Val D’Isere, în decembrie încă mă gândeam la cum să îl realizez. Acela totuși sper să nu fie un proiect pierdut pentru umanitate, eu una cred încă în el și o să mă mobilizez mai mult de dragul proiectului comun decât pentru orice altceva. Așa că aș vrea niște bisturie vă rog, (M… ce tot faci?), că mănușile chirurgicale mi le-am le-am cumpărat din vară deja, anticipativă cum mă știți, de la Curtea de Argeș.

Dar în plus față de asta, că știți că mie îmi place să încep multe și să termin și mai multe :), în acea zi simpatică la birou mi-a venit ideea proiectului P-52: 52 de teme săptămânale creative sau foto ale unui an despre care cred eu așa că o să fie un an de excepție. MY 2016.

De unde ideea? Multiple inspirații actually. Este extrapolată de la foto de fapt, dar nu e limitată la aceasta. În ceea ce privește foto, pur și simplu găsesc de mult timp că e o cale bună să mai pun mâna pe aparat și cu scop. Ne-pur-și-simplu am găsit un stick USB împrăștiat și, dacă tot aveam laptopul, am zis să fac puțină curățenie printre giga. Și ce credeți voi că am găsit eu pe stick? Toate temele pe care le-am primit săptămânal la Cursul Foto RGB Photography făcut acum 2 ani. Merele Cusute cu Gămă, pe Rocco cu ergodiscul și cu chitara lui minunată și iluminare Rembrandt (din greșeală :):):)), fundul unei sticle din alea verzi de Aloe Vera în care am trântit niște boabe de struguri pentru tema “Reframing”… Ce amintiri frumoase. M-am uitat prin ele, m-am entuziasmat total și iaca terebentina suplimentară. Asta împreună cu câteva proiecte drăguțe de tipul ăsta care mi s-au vânturat prin fața ochilor (dar de care nu mă gândeam eu neapărat că aș avea resursele/ energia să ma apuc)… și mai ales niște oameni faini din jurul meu și… uite că scriu acum postarea asta și nici măcar nu îmi vine să mă ridic să mă duc la pp deși nu mai pot :).

Să ne gândim acum.

Temele or să fie doar fotografice? Nu știu.

De unde inspirația pentru teme? Nu știu.

Voi folosi chestii din trecut? Nu știu.

Chiar o să mă țin de treabă cu una pe săptămână? Nu știu. O să încerc :).

O să fie proiecțelul meu pentru 2016. Alături de multe alte proiecțele despre care nu știu pe unde o să scot capul să le strecor, dar asta vom mai vedea noi pe parcurs. Important e să meargă râșnița.

Și just for the fun of it, uite una din temele drăguțe de la cursul pe care am tot zis ca o să-l continui și aprofundez la un moment dat în viață, dar iaca așa e mai greu când omului îi umblă prea multe prin cap. Poate 2016 o să mă găsească mai bine înfiptă pe lucrurile care îmi plac, timp să fie că disponibilitate aș avea… cârcă.

Mulțumesc prietenilor apropiați care mă ajută să învârtesc rotițele planurilor creative, se știu ei singuri… ce să zic :).

Și just for the fun of it… tema “Mere Cusute”.

iApple

20131118-DSC_6318

(realizată cu ajutorul unuia din prietenii sus-menționați, mulțumesc mult Iulia).

Să ne vedem cu mai multă terebentină la anul vă doresc tuturor.

La Mulți Ani everybody!

By | 2016-11-28T12:19:17+00:00 December 31st, 2015|Categories: FOTO, P-52, TRAIN OF THOUGHT|Tags: , , |0 Comments

About the Author:

Eu? Iubesc munții încă din copilărie și îi păstrez tot în copilărie și în viața mea de om mare. Călătoresc mult și îmi doresc să înrămez undeva felul în care m-a primit și am văzut lumea. Fotografiez momente și lucruri și locuri. Îmi plac cuvintele, muzica, cerneala și ideile așa cum se leagă și așa cum sar ele din trenul gândirii. De folos altora? Șiruri de bile colorate în biblioteca memoriei? Cine știe… Mă bucur atunci când răsar momente în care le pot păstra undeva (adică și aici) sau atunci când alții găsesc răgazul sau interesul să le consulte (adică tot aici). Vă mulțumesc pentru fiecare vizită și… bucurați-vă care cum puteți, după posibilități.

Leave A Comment