Bun venit în spațiul meu public

Bun venit în spațiul meu public

Unde (din când în când și total inconsecvent :)) digitalizez diverse.

Eu?

Iubesc munții încă din copilărie și îi păstrez tot în copilărie și în viața mea de om mare. Încurajez și pe alții la fel. Călătoresc mult și îmi doresc să înrămez undeva felul în care m-a primit și am văzut lumea. Fotografiez momente și lucruri și locuri. Îmi plac cuvintele, muzica, cerneala și ideile așa cum se leagă și așa cum sar ele din trenul gândirii.

Mă bucur mult atunci când le pot povesti undeva (adică aici) sau atunci când alții găsesc răgazul sau interesul să le consulte (adică tot aici). Și zic așa: acum sau cândva, când om crește noi mai mari sau om rămâne tot copii, am să păstrez acest loc numai bun de scormonit. După informații, dacă vă trebuie, dar și după altceva, chiar și mai important: o părticică din noi.

Vă mulțumesc pentru fiecare vizită și… bucurați-vă care cum puteți, după posibilități.

Ileana

Un Pic de Dublin

Un Pic de Dublin

Nu. Am gresit cand am zis ca check-in-ul in Otopeni a fost cel mai lung. Sa-l vedeti pe asta din Dublin pt. zborul catre Abu Dhabi-Sydney-Nadi. Ca si durata (si cu asta ma voi opri din relatat detaliat experiente de genul din aeroporturile internationale) inchipuiti-va ca am fost printre primii la check-in si cu toate astea nu am reusit sa ne imbarcam pana la final call, alergand ca de obicei ca disperatii catre poarta de imbarcare. E-adevarat ca suntem 10 insi cu tot cu Suri, iar zborul e compus din trei segmente – amarata de la counter cred ca a renuntat de la inceput sa ne proceseze pe toti cu toate boarding passurile (cum ar veni cam 30 buc.), intrucat si-a dat seama ca n-ar fi avut nicio sansa sa termine la timp.

Si, nenica, Surina e spaima aeroporturilor, cum intra intr-unul cum se metamorfozeaza, n-am vazut asa ceva – e nevoie de cel putin doua persoane ca sa ii faca fata :).

Buun, si deci ce-am invartit noi prin Dublin azi? Sincer vorbind nu mare lucru. Plimbareala, mancare si Temple Bar – acest Car cu Bere al Dublinerilor, un loc care mie imi place foarte mult – muzica buna, bere buna, foarte frumos aranjat, exceptional de fain decorat, aerisit, cu foarte multe incaperi, tejghele si baruri colorate pline de toate sticlele posibile.

O foto la repezeala, e greu cu descarcatul/ procesatul/ uploadatul in momentul de fata.

DSC_0069

Aparent sunt singura din grup careia Dublinul nu ii displace :), vorbesc aici atat despre prima cat si despre a doua experienta turistica – poate voi avea ragaz la un moment dat sa transfer pe blogul acesta si povestea celui mai lenes city-break, de undeva de prin anii 2000 si.

E-adevarat ca ne-am cam enervat nitzel cu baietii astia de la StayCity pentru ca initial n-am avut unde sa lasam bagajele pana seara (pana la urma ne-am descurcat cu niste lockere) si ca all in all raportul cost/ calitate in ceea ce priveste apartamentul sincer a cam lasat de dorit, contam pe altceva pentru banii astia. Asta aviz amatorilor.

Timpul a trecut repede azi, am stat destul si pe-afara pentru ca totusi nu era chiar atat de frig… (cat de obsedati pot fi unii la acest capitol? – adica eu in speta)… si cam atat. Ce poti face after all intr-o zi de tranzit atat de scurta?

Cat despre zborul din care scriu la moment? O experienta placuta, Etihad Airways, cred dintre cele mai placute pana acum pe long-haul. Din categoria alora cu tacamuri de inox, cum zic eu :).

Radeam mai devreme ca ruta este pe deasupra Romaniei si, asa cum anul trecut mi-am uitat telefonul deschis in avion si am prins semnal in Iran, ne gandeam sa incercam si deasupra Romaniei, poate-poate. Ciudat ca in avion nu am fost inconjurati de atat de multi localnici pe cat de asteptam.

N-am foarte multe de zis pentru azi, really. Maine o sa fie o zi interesanta desigur, planul este sa vizitam Sheikh Zayed Mosque (cea mai importanta din Emirate si una dintre cele mai mari din lume), baietii vor cat se poate de baietesc la Ferrari World iar fetele cat se poate de popular la mall sau pe undeva, intrucat s-a constatat ca s-au uitat lucruri maxi-esentiale in anumite bagaje, nu zic ce ca ne facem de ras. Mai vedem ce s-o alege si din ziua de maine. De dormit o sa dormim, desigur, in aer :).

By | 2016-11-28T12:19:21+00:00 November 5th, 2014|Categories: AUSTRALIA-PACIFIC, EUROPA, IRLANDA, PRIN LUME|Tags: , , , , |0 Comments

About the Author:

Eu? Iubesc munții încă din copilărie și îi păstrez tot în copilărie și în viața mea de om mare. Călătoresc mult și îmi doresc să înrămez undeva felul în care m-a primit și am văzut lumea. Fotografiez momente și lucruri și locuri. Îmi plac cuvintele, muzica, cerneala și ideile așa cum se leagă și așa cum sar ele din trenul gândirii. De folos altora? Șiruri de bile colorate în biblioteca memoriei? Cine știe… Mă bucur atunci când răsar momente în care le pot păstra undeva (adică și aici) sau atunci când alții găsesc răgazul sau interesul să le consulte (adică tot aici). Vă mulțumesc pentru fiecare vizită și… bucurați-vă care cum puteți, după posibilități.

Leave A Comment